Acu’ un an, eram în plină sesiune cu „Templierii”. Trecusem cu bine, dar nu fără emoţii, de Gaudeamus şi Librex şi mă pregăteam febril pentru examenul de Bookfest. Pe vremea aia eram în grupă cu Djuvara, Cărtărescu, Răduleasca, ce să vă mai zic, numai premianţi. În ziua examenului, nodul din gât era cât ghiuleaua din Tunul Ţarului, dar, slavă Domnului că ne-aţi fost alături, prieteni! Datorită vouă am ieşit şi noi premianţi.
După sesiunea de examene, habar n-aveam ce va fi să fie ori dacă va mai fi să fie. Cum altfel, că doar n-aveam în mine nici strop de sânge de Nostradam! În timp ce-mi savuram liniştit un vărsat de vânt, numai ce primesc un semn de la un bun şi vechi prieten de-al nostru, zicând aci de baciul Viorel Zaicu. În stilu-i candid şi delicat, mi-a şoptit în telefon la fel de suav precum trecerea TGV-ului prin gara Mizil: „Dacă tot stai degeaba, apucă-te de volumul al doilea!”.
Degeaba nu stăteam, că vă zisei că aveam treabă cu vărsatul, dar am zis c-o fi ştiind mai bine ca mine ce-i de făcut şi astfel am scormonit din nou în arhivele găsite sub podul Basarab. Am descoperit că cei trei fârtaţi templieri de sorginte românească s-au preumblat mai abitir ca anul trecut, mutând curgerea istoriei în locuri legendare: Oraşul de Floci, Constantinopole, Alexandria, Sinai ori Ruad. Nu lipsesc chinezii, politurcii, aiurizii, Harap Alb ori Şeherezada, nici Logun, Moghior ori Dizăl, credincioşii lor cai (bine, Dizăl e iapă, dar na!), plus o sumă de cămile într-o cocoaşă ori două. Apare chiar şi un covoraş zburător şi degrabă salvator, ce răspunde numaidecât la comenzi vocale.
Eh, şi iote că sosi iarăşi Bookfestul. Alt examen, altă carte, aceiaşi protagonişti: Berilă, Pişta, Kremvurşt şi, cu voia domniilor voastre, subsemnatul. Aventurile celor trei templieri români, intrate demult în legendele ascunse ochilor profani, sunt greu de povestit în câteva cuvinte, aşa că, haideţi să le aflăm împreună pe 31 mai, mai pe seară, aşa. Să dea boala dacă o să vă pară rău!
Abia astept sa “achizitionez” Cartea a II-a !….. Sper sa fie … macar la fel de buna ca prima ! 😉
Mulţumesc frumos pentru interesul care este. Oameni ca dumneavoastră mă fac să mă “manifest” din ce în ce mai fain. 🙂
“Cartea a II-a” sper să vă placă cel puţin la fel de mult ca prima. Eu zic că un pic mai mult. Rămâne să-mi şi confirmaţi (ori infirmaţi) asta. 🙂