Iarna a debutat la “Din dragoste pentru artă” cu o scurtă prezentare a ultimei mele cărţi apărute la Humanitas, “Împlinirea” pe numele ei de fată.
Mulţumirile pleacă decisiv şi definitiv către buna mea prietenă, Liliana, care mi-a produs o mare, mare surpriză cu ocazia publicării acestui articol.
Ia, delectaţi-vă mai jos.
Nu e prima dată când vorbim de el, ştim sigur că nu este nici ultima – după ce am râs copios citind despre aventurile templierilor români, după ce am râs cu lacrimi ascultându-i piesa de teatru de debut, după ce ne-am amuzat lecturându-i poeziile din „Una pe inimă, una pe dos”, a venit momentul să ne încerce şi un alt sentiment legat de creaţia literară a lui Adrian Voicu: un amestec de amuzament şi duioşie, generat de povestirile scurte din cartea sa, „Împlinirea”.
Volumul pe care îl prezentăm azi atenţiei voastre este o colecţie de 31 de povestiri, toate cu final neaşteptat, ale căror personaje sunt mai rar întâlnite, cel puţin în forma în care apar la Adrian, în textele care se scriu în prezent. Nu intenţionez să intru în detalii – ar fi păcat să va stric plăcerea descoperirii acelei lumi pe care autorul o creionează cu mult talent şi deosebită gingăşie în paginile sale. Ce pot să vă spun însă este că „Împlinirea” este o carte pe care o poate citi absolut oricine, şi părerea mea este că ar şi trebui citită de oricine, fie şi numai pentru a aduce la un numitor comun adultul şi copilul din noi.
Cartea este apărută în format digital şi poate fi cumpărată de pe pagina librăriei Humanitas accesând următorul link: http://www.humanitas.ro/humanitas/%C3%AEmplinirea, iar pe Adrian Voicu îl puteţi urmări pe pagina personală http://adrianvoicu.ro/, precum şi pe blogul său, Neliniştitu’.
Leave a Reply