E.I. Când ți-ai dat seama că vrei să fii scriitor?
A.V. Păi, nu mi-am dat seama din prima, a venit așa, ca o încununare la chemarea de-o aveam de mic copil, dar care a început să se manifeste mai abitir înspre adolescență.
Când eram în Școala Militară de Artilerie Antiaeriană și Rachete de la Brașov, scriam scheciuri și inventam bancuri pe care le citeam colegilor și prietenilor. Lor le plăcea ceea ce le ziceam eu acolo, mie chestia asta îmi dădea curaj să merg mai departe pe hârtie cu imaginația și tot așa, continuând peste ani și în diferite anturaje mi s-a înfiripat ideea: dar dacă aș ajunge până într-acolo încât să mi se tipărească o carte, apoi încă una și încă una…
Nici acum nu m-am prins dacă ești scriitor pentru că publici sau publici pentru că ești scriitor. Aceasta este întrebarea, he-he!
E.I. Spune-ne despre stilul tău de a scrie, care este diferența între stilul tău și a altor scriitori?
A.V. Cam toți redactorii cu care am colaborat mi-au spus că am un stil inconfundabil. Adică cine mă citește o dată, de două ori, deja se învață ca să-mi deosebească scriitura dintre altele.
Nu știu dacă e ușor ori greu de depistat chestia asta, cert este că dacă vezi pe unul/una în metrou că râde de-i joacă ochelarii pe nas și-i fuge rimelul de pe ochi ori culoarea din păr, atunci e musai stilul meu în cartea respectivă.
E.I. Ai un obicei zilnic de a scrie?
A.V. Zilnic, nu, din cauză de serviciu, cotidian și alte activități familiale, dar cu siguranță aștern idei pe calculator ori pe telefon și-mi trimit SMS-uri ori email-uri de câteva ori pe săptămână.
În momentul în care am o carte ”pe țeavă” și trebuie s-o termin, atunci obligatoriu intru la programul zilnic de scris.
E.I. Care este motivația ta atunci când scrii?
A.V. Fiind băiat simplu, de la țară și având o fire veselă și optimistă, c-așa e în familia noastră, râs și voie bună, îmi doresc ca poveștile mele să transmită aceeași voie bună cititorilor, să-i scoată din grijile cotidiene ori, dacă nu au, să le amplifice starea de bine.
E.I. Care a fost momentul în care ai decis să publici prima carte?
N-am îndrăznit să mă gândesc la o carte tipărită până nu am avut suficiente povești de spus. Viața și serviciul m-au purtat prin locuri în care nu visam să ajung vreodată și poveștile au venit rând pe rând. Apoi a sosit și publicarea cărții într-o zi de toamnă de acum fix 10 ani.
A.V. Pe plan literar unde te vezi peste 5 ani?
Mă văd măcar cu o carte tradusă în engleză sau franceză sau orice altă limbă planetară și care să aibă un succes nesperat de nimeni altcineva – în afară de mine, da? – și din ale cărei drepturi de autor să mă pot retrage undeva, într-un loc feeric și propice scrisului, ca să mai pot scrie o carte care să aibă același succes, dacă nu și mai și.
E.I. Care este prima reacție a oamenilor când citesc cartea ta?
A.V. Încep să zâmbească, apoi, pe măsură ce citesc le vin lacrimi în ochi. De râs.
Unde îți pot urmări cititorii noștri activitatea și de unde pot cumpăra cărțile?
A.V. Pur literar pe site-ul de autor, iar pe blog, Facebook, Twitter, Google+, LinkedIn cu felurite articole, dar și cu anunțuri despre viitoarele evenimente literare la care sunt părtaș.
Cărțile se găsesc pe site-urile editurilor ALL, Tracus Arte și mai peste tot în librăriile online și offline. Doar puneți titlul dorit pe Google și aia e!
E.I. Câteva cuvinte pentru cititorii GoodRead.ro?
A.V. Voi știți cum e cu cititul, acuma doar trebuie să-i ajutați și pe alții să descopere frumusețea și binefacerile lecturii, mai ales pe copii, ai voștri sau ai altora.
Convingeți-i că iubind cărțile, ele își vor întoarce dragostea în moduri la care nu s-ar fi gândit vreodată și demonstrați-le asta. Doar așa s-a întâmplat și cu voi, nu?
Hai, că nu e greu!
Leave a Reply