În minunata seară de 29 aprilie din anul 2014 s-au întâmplat câteva evenimente culturale pe mapamond, dar cel mai important pentru mine a fost debutul personal în lumea Thaliei cu multaplaudata piesă “Familia, această celulă de bază a societăţii cu rate la bancă, serviciu stresant, amor nebun şi proteza bunicii”.
După aplauzele, îmbrăţişările şi pupăturile multiple au urmat criticile. Doamna Lucia Verona şi domnul Nicolae Havriliuc, alături de câţiva spectatori care au luat cuvântul, printre care se numără şi fostul meu coleg de bancă din Şcoala Militară, Cenţiu Drugău, au 100% de partea piesei mele, domnul Dinu Grigorescu a fost juma-juma, iar în proporţie de cel mult 25%, domnul Candid Stoica.
Maestrul Horia Gârbea, preşedintele Filialei Dramaturgie Bucureşti şi neobosit amfitrion al Clubului Dramaturgilor, a remarcat continuitatea acţiunii şi coerenţa ideilor de-a lungul întregii piese, fapt neîntâlnit nici la autori consacraţi.
Domnia sa a mai remarcat şi faptul că evenimentul de aseară a reprezentat un record de audienţă pentru Clubul Dramaturgilor, Sala Mare a Institutului Cultural Român devenind neînchipuit de mică.
Mulţumesc din suflet, inimă şi întreaga mea fiinţă actorilor Oana Berbec, Silviana Vişan, Larisa Enache, Ionel Barac, maestrului Horia Gârbea pentru constanta susţinere, Institutului Cultural Român şi Clubului Dramaturgilor pentru găzduire şi organizare şi Radio România Cultural pentru sonorizare.
Pentru mine a fost cu siguranţă o seară de neuitat, iar asta se datorează, nu în ultimul rând, celui mai frumos, mai bun şi mai generos public din câte există pe acest pământ, reprezentat de prietenii mei din pozele de mai jos.
Vă mulţumesc din suflet şi mă înclin.
Mai jos aveţi câteva fragmente din piesă.
Mulţumirile pentru fotografiile realizate cu inspiraţie şi dichis merg către Georgiana Simionescu şi Florin Biolan.
