30.03.2007
Cred că era pentru a doua oară în viaţă când ajungeam la Urziceni, dar, de această dată, aveam să rămân câteva ore bune, astfel având ocazia să cunosc nişte oameni deosebit de primitori şi calzi. Dis-de-dimineaţă am pus “şaua” pe zecile de cai matizeşti, pentru că la ora 10:00 începeau manifestările din cadrul “Zilelor Nichita Stănescu” în sala de consiliu a Primăriei oraşului Urziceni. Nefamiliarizat cu traficul de ora şase jumate de prin Colentina, am reuşit să intru în respectivul oraş ialomiţean, însoţit de iubita mea şi de o bună prietenă de-a noastră, cu puţin înainte de ora 8:00.
Era frig, aproape pustiu şi am descoperit un bar frumuşel unde ne-am chinuit să ne deschidem definitiv ochii cu nişte cafele excelente. Întâlnirea cu “poetul, publicistul şi editorul, încă în viaţă, George Călin”, cum îi place lui să se recomande, a fost atât de firească în manifestări, de parcă ne ştiam de ani buni. Era pentru prima oară când ne aflam faţă-n faţă, doar la telefon ce mai schimbasem câteva vorbe referitoare la publicarea unui fragment dintr-o viitoare carte a mea (cea cu decolările) într-o revistă culturală pe care o lansa în acea zi. După ce-am mai schimbat impresii din “călătoria” Bucureşti-Urziceni, am intrat în sala de consiliu alături de o sumedenie de invitaţi unde, pe parcursul a câteva ore, a fost elogiat inegalabilul şi unicul Nichita Stănescu. Totodată, am fost martorul unei triple lansări: volumele de versuri “Suflet părăsit” al poetei Elena Stanciu, “Setea de real” al poetului George Călin şi revista de cultură, artă şi civilizaţie “Apollon”.
În final, elevii Grupului Şcolar Agricol au susţinut un inedit spectacol literar-artistic intitulat “Clipa de poezie”, spectacol care, la iniţiativa energicului şi non-conformistului George Călin, a fost prezentat în perioada 29 – 31 martie în diferite locaţii din oraş, neocolind benzinăriile, piaţa agro-alimentară, discoteca sau spălătoriile auto. Am încheiat manifestările culturale participând la un concurs de recitare din opera lui Nichita, desfăşurat la Centrul European de Documentare şi Informare de la Şcoala “Ion Heliade Rădulescu”. Minunaţi copiii, deosebiţi dascălii, extraordinară întreaga zi petrecută în mijlocul oamenilor acestui loc în care voi reveni cu deosebită plăcere ori de câte ori mi se va ivi ocazia.
Leave a Reply